La ce sunt buni sociologii acum că stingem lumina

            Un sociolog american teribilist de felul său și mai mult decât un ghimpe pentru lumea academică americană, considerat astăzi unul dintre cei mai mari sociologi teoreticieni ai secolului al xx-lea, pe nume Wright Mills, a introdus în sociologie acum vreo șase decenii termenul de Imaginație sociologică. În esență, aceasta este capacitatea de a înțelege fenomenele și procesele sociale, o abilitate de a te desprinde de experiențele individuale și personale și de a înțelege mecanismul social. Imaginație sociologică nu au neapărat sociologii. În unele cazuri tocmai ei nu au. Evident însă o parte a lor au, dar pot avea o astfel de imaginație și jurnaliștii, romancierii, filosofii, politicienii uneori, în general toți gânditorii care reflectează la mecanismul social și la comportamentele oamenilor.

              În mare măsură imaginația sociologică este o capacitate de a te detașa de nivelul experiențelor personale, directe și limitate și a înțelege funcționarea structurilor sociale, în special de a înțelege semnificația numerelor mari care caracterizează societățile. Le explic adesea studenților mei cum acționează electoral o astfel de capacitate dându-le un exemplu banal de genul calcului probabilității unui votant de a influența alegerea președintelui României. Dacă puterea unui vot este egală cu 1 și avem n votanți să spunem 10 milioane, atunci raportul dintre 1 și numărul votanților dă expresia puterii de influență a unui singur vot. Ea este de 0.0000001. Probabilitatea ca să fi ucis de un criminal în România în anul electoral este de 250 de ori mai mare. La fel putem calcula alte probabilități. Șansa să fi călcat ca pieton si omorât este mai mare de 100 de ori decât de a influența alegerea președintelui, de 140 de ori mai mare să fi violat. Dar mergând mai departe care este oare șansa de a câștiga la 6 din 49 comparativ cu alte evenimente triste? Șansa să fiți ucis în săptămâna de până la extragere este de cel puțin 2400 de ori mai mare. Șansa unei femei să fie violată este 28000 de ori mai mare decât a câștiga la 6 din 49. De ce totuși avem încredere în puterea votului și în faptul că am putea câștiga la loto ca și la orice joc care se bazează pe logica imposibilității înțelegerii numerelor mari? Pentru că nu avem imaginație sociologică ca să înțelegem un nivel mult mai mare și mai complex, cel al sistemelor sociale mari.   

              De ce aceste comentarii? Păi să vorbim puțin de virusul ucigaș. În acest moment numărul deceselor datorat pandemiei este în România de 0.0006 % din total populație, sau dacă vrem, 0.0096 % din decesele din acest an. Altfel spus, au murit circa 60000 de oameni de la începutul anului până acum, majoritatea din cauza unor boli grave de inimă, cancer, diabet, etc. și doar 120 – 130 de persoane din cauza Covid19. Da, în medie mor 700 de oameni pe zi în România, peste 40 din cauze respiratorii și astea în mod obișnuit. Surpriză?, În România înregistrăm în jur de 250000 de decese anual. Uriașa majoritate a acestora fiind cauzate de o boală. Stupoare! Da, în general se moare aproape exclusiv (99 % din decese) datorită unor boli. Între cei 250000 sunt și circa 2000 care au decedat în accidente rutiere, cam două trei sute datorită crimelor și a altor morți violente, restul însă mor doar din cauza unei boli. Evident, nu atât de nobile precum acest virus chinezesc. Mai bine de jumătate din decese sunt cauzate de probleme cardiace, o altă mare parte este dată de cancer, diabet, complicații respiratorii etc. Reținem însă că noi am oprit economia din cauza a mai puțin de 200 de morți. Să luăm însă cazul primei țări infectate cu COvid19, China. Au murit cam 3300 de omeni, să spunem noi 4000. China are o populație de un miliard și trei sute de milioane de locuitori. Au murit cu alte cuvinte 2 oameni la un milion. Cred că în închisorile din China mor mult mai  mulți, dar astea este altă treabă. Dacă facem comparația cu România care are o populație cu mult mai mică este ca și cum ar fi murit la noi 40 de oameni. Acum vreun an într-un singur accident de microbuz au murit vreo 10. Adică într-o zi un sfert din acest număr. Ce era oare așa grav în China. Desigur, aceștia erau focalizați într-o zonă relativ restrânsă, dar ne putem întreba ce alte morți se înregistrează în China. Câți or muri de infarct, ciroză, cancer ovarian etc.?

              Dar să discutăm puțin despre date. Orice sociolog știe că datele depind de modul în care sunt culese, înregistrate și prelucrate, dar mai ales în funcție de modul în care a fost definit procedeul de clasificare a lor. Altfel spus în cazul de față ne putem întreba ce semnifică datele oferite public de guverne? Implicit ne putem întreba și dacă ele pot fi real comparabile? Este evident că numărul de cazuri din fiecare țară depinde de numărul de teste care se fac și în mod cert și de calitate acestora. Unii testează în masă populația, precum Statele Unite, alții ca noi testează doar cazurile susceptibile. Unii testează zeci de mii de persoane pe zi, noi am testat mai puțin de 30 de mii într-o lună și jumătate. În fine, decesele se contabilizează în baza unor protocoale foarte diferite. În unele cazuri, precum Italia, orice deces al unei persoane care avea și coronavirus, este inclus la categoria covid19. În Germania, ca și în alte state, se ia în calcul numărul de afecțiuni și gravitatea acestora și se introduce decesul la categoria care era letală și avea probabilitatea cea mai mare de a cauza decesul. Altfel spus, un decedat cu ciroză în stadiu terminal care a luat coronavirus, în Italia intră în categoria covid19, în Germania nu.

              Dar fenomenul pandemiei, ca orice alt fenomen global poate să rămână unul descris doar punctual, adică doar medical în cazul nostru? Pandemia poate fi o problemă exclusiv medicală? Oare statele nu au propriile politici menite să demonstreze public anumite lucruri? Există oare competiție între state? Este clar sper că aceste întrebări sunt retorice. Vorbim de o lume globală aflată într-o competiție feroce, atât economică, cât și politică, culturală sau chiar sportivă. Atunci câtă încredere să avem în aceste date? Vorbim în unele cazuri de state care au politică de stat în furnizarea de substanțe de dopaj pentru proprii sportivi pentru a arăta lumii calitatea sportului din acele țări! După câte știu eu echipa de atletism a Rusiei nu are voie să participe la viitoarea (când o fi ) Olimpiadă, exact dintr-un asemenea motiv. Pe de altă parte, cel mai probabil economiile care supraviețuiesc cel mai bine vor avea avantajele cele mai mari. Oare guvernele marilor puteri nu au anumite interese în modul în care se furnizează public o anume imagine a pandemiei? Este oare mai sigură Germania pentru noi astăzi decât Italia, Spania sau Franța, potrivit datelor din acest moment? Este oare victorioasă China și ne furnizează ea cumva un model? Ne uităm în curtea ei să mai cumpărăm ceva de acolo, poate chiar un model politic?

              Paradoxul acestui moment este faptul că suntem complet orbi față de aspectele cu adevărat importante ale pandemiei, adică cele economice, sociale și politice și suntem orbiți de lumina exponențială pusă pe un virus amărât care face mai puțin rău decât oricare din bolile noastre cele de toate zilele. Nu vreau să credeți că sunt adeptul unei extreme nătângi care neagă chiar pandemia. Da, există un virus, el este nou, omul nu are imunitate față de el, se răspândește foarte rapid și cel mai grav, nu știm mare lucru despre el. Dar, totuși trebuie ca cineva în spațiul public să ne vorbească și despre semnificația socială, despre mecanismele politice și economice, nu doar despre viruși. Expertiza de care avem nevoie în acest moment trebuie să fie cu mult mai largă. Medicii pot să ajute unii bolnavi, este foarte adevărat. Știu ei mai multe despre boli, cel puțin așa ar trebui. Sunt ei eroi? Pentru unii da, dar eu prefer doar să spun că sunt plătiți pentru asta, așa cum trebuie spus tranșant că unii dintre ei dau dovadă de un înalt profesionalism și de o moralitate exemplară, doar unii să ne înțelegem!

              Cu toate astea fenomenul oricărei pandemii nu este prioritar unul medical, ci unul politic, social și economic. Criza în care am intrat deja va fi cu mult mai gravă și asta pe un termen greu de precizat. Trăim într-o lume în care s-a stins lumina și toate gâzele din cameră s-au strâns zgomotos în mica oază de lumină din fața crăpăturii ușii deschise de la balcon. Cineva trebuie să aprindă lumina și să ne arate că dracul nu este nici pe departe atât de negru și că noi înțelegem greșit gravitatea situației în care ne aflăm. Virusul nu este cauza marilor noastre probleme, noi suntem acea cauză prin faptul că nu reușim să vedem cum anume chiar noi suntem cei care închidem economiile, oprim afacerile, distrugem echilibrele sociale, dinamităm un anume mod de viață. În acest efort de a aprinde lumina și sociologii și psihologii și politologii au rolul lor.

              Din păcate multora le place să stea cu lumina stinsă. Este posibil să rămână așa foarte mult timp.

20 de gânduri despre „La ce sunt buni sociologii acum că stingem lumina

  1. Dupa atitea excursii statistice, care este lumina pe care o aprinde sociologul Bulai? La final e cu mina pe vomutator, dar nu e hotarat sa il roteasca…
    Orice societate are politici publice organizate pe prioritati. Astazi, pt multe guverne pandemia este prioritara. 1-3 luni la scara istoriei e 0,0000001 % secventa semnificativa.

    Apreciază

  2. Da, perfect adevărat, nu am apăsat pe comutator. Nu cred că trebuie (ori nu pot), pentru că pentru mine este esențial mai întâi să reflectăm și să fim echilibrați în avalanșa de informații, opinii și simple păreri. De un singur lucru sunt de fapt foarte sigur, că datele sociale ne joacă feste și că cruda realitate a schimbărilor negative va veni mai târziu.
    Vă mulțumesc pentru comentariu.

    Apreciază

  3. V-ați asuma riscul politic, economic și social al unei contaminări exponențiale, în masă? Trăiesc în SUA și sunt convins că ultimul lucru pe care și l-a dorit Trump a fost să pună frâne economiei care zbârnăia și să înglodeze țara în mai multe datorii.

    Apreciază

    1. Contaminarea este deja în masă, cel mai probabil este vorba de un număr mult mai mare de oameni care sunt bolnavi, dar care nu au simptome sau pur și simplu nu au fost testați..Eu oricum nu am cum să îmi asum vreun risc că nu sunt pus într-o astfel de situație, eu vreau să spun că este nevoie de mai multă chibzuință și de o anume imunitate la presiunile și isteria mediatică. Atât.. Nu îmi propun eu să dau soluții.
      Vă mulțumesc însă pentru comentariu

      Apreciază

      1. „Bolnavi, dar care nu au simptome” nu există, vă spun ca medic. E bine cînd folosim termeni, să-i cunoaștem. „contaminați” înseamnă care au intrat în contact cu microorganismul. „infectați ” înseamnă cam tot asta, simptomatici sau asimptomatici. „bolnavi” înseamnă că fac boala, deci au simptome – de la forme ușoare la forme grave. Aici e marea confuzie, care culmea! se întîlnește și printre medici, anume că se tem ca dracul de tămîie de „infectare”. În realitate, de infectare nu vom scăpa, și la asta se și referă „imunizarea de turmă” fără de care nu vom ieși din epidemie imunizați. Idealul e să ne întîlnim cumva cu virusul ca să putem dezvolta anticorpii, devenind astfel imuni, fiindcă altfel, virusul nedispărînd din natură cu toate așteptările utopice ale umanității, în momentul ridicării carantinei, o vom lua cu tot circul de la capăt!

        Apreciază

      2. Vă mulțumesc pentru comentariu. Problema, dincolo de terminologie, este aceea că noi ne reprezentăm virusul antropomorfizat, fără să ne dăm seama ce este el cu adevărat. Lupta cu el nu poate avea loc decât la o dimensiune comparativă cu el,, a celulei cel mult (deși ea este uriașă în raport cu el). Este ca și cum am folosi portavioane ca să prindem niște gândaci de bucătărie ascunși într-un oraș de 10 milione de oameni. Comandanții portavionului, care sunt și conducătorii noștri, ne spun că vor reuși să omoare toți gândacii cu rachetele din dotare. Eu pur și simplu afirm că este mai simplu să ne gândim că doar oamenii pot fi cei care omoară gândacii și asta pentru o mică bucată de timp. Oricum, ei existau pe această planetă cu mult înaintea noastră.

        Apreciază

    1. Mai ies când și când dar este greu ca o voce care vrea să fie mai echidistantă și cumpătată (nicidecum doar a mea) să se facă auzită când toți vor să afirme cu tărie doar pozițiile extreme. De regulă într-o intervenție de un minut nu poți spune mare lucru.
      Vă mulțumesc pentru comentariu

      Apreciază

  4. Ma refeream la datele din statistici. Nimeni nu mai vrea sa gandeasca cu propriul cap. Si am impresia ca nebunia asta este alimentata de televiziunile de stiri.

    Apreciază

      1. Acum deveniti mai limpede. Puteati scrie un mesaj direct, o analiza a mesajului media si sa puneti diagnostic: cam isterie.
        „Cineva trebuie să aprindă lumina și să ne arate că dracul nu este nici pe departe atât de negru și că noi înțelegem greșit gravitatea situației în care ne aflăm. ” acest final impersonal, fara ca cineva sa isi asume responsabilitatea… diminueaza cred impactul discursului dvs.
        In Romania se cam poarta acest tip de mesaj… CINEVA SA…
        Eu cred, cum spuneti de altfel, ca sociologii, politologii pot fi acest Cineva… Nu toti desigur.
        multumesc.

        Apreciază

  5. totusi sunt cateva elemente care fac covid-ul mai periculos decat o gripa. Lipsa (inca) a unui vaccin, gradul ridicat de transmitere, acel factor R0 (2-3 in cazul COVID). De aceea, teama lumii nu vine din ceea ce a facut pana acum COVID ci din ceea ce poate face, In rest, cine va stapani economic aspectele pandemiei va avea de castigat. Deocamdata România nu pare a fi printre aceste tari.

    Apreciază

    1. @Doru Cireasa

      De aceea, teama lumii nu vine din ceea ce a facut pana acum COVID ci din ceea ce poate face

      Aproape niciodată teama nu vine din ceea ce cunoști. Aproape întotdeauna teama vine din ceea ce este nou și misterios. Când nu cunoști un lucru, ceea ce poate el să facă capătă proporții neliniștitoare.

      Apreciază

  6. Și în cazul de față, la fel ca în multe alte situații, problema este tot în sânul sociologiei. Este relevantă opinia sociologilor în contextul în care singura ocupație a unora rămași între timp fără ocupație este aceea de a se informa cu privire la evoluția crizei de la tv, punându-și poalele-n cap și alarmându-i pe alții? „Ai auzit? Au mai murit 2/5/10? Sigur au murit mai mulți, dar nu vor să spună!” Prin urmare, percepția formată la capătul lanțului de comunicare devine o stare de spirit înecăcioasă, căci „situația e într-adevăr nasoală, dacă nu cumva mai nasoală decât ne imaginăm acum”.
    Relația dintre Grupul de comunicare strategică-Guvern-Președinție și populație este manageriată de către media. Acea media care nu-i oferă mai mult de câteva minute unui echidistant. Unii jurnaliști pot avea imaginea numerelor mari, dar cu siguranță nu cu ea fac audiența. Talk-show-uri și breaking news-uri în cascadă, întrerupte la câte o jumătate de oră de mesajul „…, dar nu vă panicați!”, venit mai degrabă dintr-o constrângere deontologică de subsol a unei pagini de manual, și nu ca o constantă a unui proces rațional. Aceasta este după părerea mea acțiunea mass-mediei, pe care nu o condamn neapărat fiindcă nu cred că ar trebui să facă și treaba altora.
    Sociologia trăiește cu acest handicap al irelevanței pe care îl înregistrează la nivel de imagine în fața publicului larg. Știm amândoi că lumea încă se întreabă la ce e bun un sociolog. Și așa ne întoarcem la cercul vicios pe care sociologii și alți practicieni ai unor discipline înrudite nu-l pot rupe. Încă.
    Câtă vreme articolul dvs. rămâne cu circuit închis, interesant doar pentru cunoscători și pasionații apropiați domeniului, înseamnă că ne aflăm tot în termenul lui „încă nu”. O știți dvs. foarte bine, o știu și eu (în mare măsură tot de la dvs.), dar cei mai mulți nu o știu. Cred că până la urmă, tot despre o statistică e vorba…

    Vă mulțumesc,
    Andrei

    Apreciază

  7. Interesant si probabil adevărat. M-am întrebat si eu de ce atîta zarva pentru cîteva mii de morți cînd suntem vreo 8 miliarde. Ați mentionat domeniul politic, economic si social, dar ce facem cu cel militar? In cazuri din astea toate unitățile sunt în alarmă. Vă dați seama ce riscuri dacă un deștept apasă pe vreun buton… Mi se pare ca este o simulare la nivel planetar. Cineva a dat tonul. Nu știm deocamdată cine este dirijorul, dar se va afla. Se vor face analize la nivel macro si se vor trage concluzii.

    Se vor rafina procedeele. Repetiția a reușit. Ansamblul acesta se va preda în „anumite școli”. Precis în cele din Rusia. Și va trebui de acum încolo să ne așteptăm la astfel de teste. Să sperăm că nu vor fi însoțite de alte fenomene și nu vor exista state, structuri ce vor profita.

    Apreciază

    1. Orice este posibil, este cert că nu avem toate datele dar eu nu sunt chiar atât de optimist ca să spun că vom afla vreodată.. În orice caz în opina mea totul este voit accentuat asupra aspectelor medicale, deși în spate stau factori economici, politici șo desigur și geostrategici. O să vedem măcar unele lucruri

      Apreciat de 1 persoană

  8. Buna seara, As pune multe LIMITE canalelor mass media (limite de timp de emisie pe acest subiect, limite de prezentarea a informatiile cu adevarat corecte, limite de invitati – si aici ma refer la anumite televiziuni care si acum trateaza aceasta situatie dpdv politic). Ca urmare a isteriei diseminate minut de minut de mass-media rau voitoare sau doar cu interes (financiar) pentru aceasta, cred multi cetateni o vor apuca pe cai gresite (dpdv psihiv si chiar social), de aceea cred ca ar util ca astfel de materiale sa fie prezentate pe mai multe canale accesibile majoritatii, astfel incat sa nu ramana intr-un cerc inchis – doar pentru cunoscatori sau cei care au finalisat Fac de Soc din cadrul UB,printre care ma numar si eu. O noapte linistita tuturor

    Apreciază

  9. si dupa? ca virusii se tot dezvolta si ei si cresc odata cu celelalte specii de pe planeta… ne batem cu Natura? dorim sa devenim Dumnezei? hotaram noi ce e bun si ce nu? inca o data intreb, si dupa? cand apare urmatorul, ce vom face? mai inchidem pravalia inca 3 luni, 6 luni? cum vor arata relatiile umane in viitor?

    Apreciază

  10. Cu ce s-a confruntat omenirea intre 1918-1920?.. Morti estimati intre 17 si 50 de milioane, desi unii afirma ca de fapt s-ar apropia de 100 de miloane… Cat ineamna asta din populatia lumii in 1920 (1,8-1,9 miliarde)? Intre 3 si 5%… Mai stim un detaliu important, virusul gripei spaniola a suferit mutatii maturand planeta in doua „valuri”, primul – de intensitate medie, a luat batranii si bolnavii cronici, al doilea, cel devastator, a luat adulti si tineri… Cat a durat pandemia? 2 ani…In 1920 Europa trecuse de primul razboi mondial soldat cu 20 de milioane de victime.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: